Într-o casă de pe strada Pălărierilor din Rădăuți locuiește o familie binecuvântată cu 11 copii. Denisa are 11 ani, iar fratele ei Cosmin a împlinit și el 9 ani. Nici n-ai spune că fac parte dintr-o familie numeroasă, deprinsă cu privațiunile. Obișnuiesc să vină la Biblioteca Municipală ,,Tudor Flondor’’ și o fac întotdeauna cu seninătate și energie, emanând un soi de optimism în clipele în care se pierd după rafturi ,cercetând cărțile cu o curiozitate demnă de toată adorația. Când au aflat că la bibliotecă exisă și calculatoare, la care pot și ei umbla după pofta inimii ,ochii lor au devenit mari, strălucitori și mâinile lor mici au căpătat un tremur de bucurie,emoție și nerăbdare. A doua zi au și venit, însoțiți de două prietene, și au intrat cu toată inima lor curată în magia jocurilor virtuale.Nici Florentina sau Marinela,cele două prietene nespărţite ale fraţilor de pe strada Pălărierilor nu speră să-şi cumpere curând calculator.,,Mama e casnică, iar tata e șofer’’, spune Denisa în timp ce tu, ascultător năucit, te tot gândești la cum s-or fi descurcând părinții cu 11 copii. E clar că banii pentru achiziţionarea unui calculator rămân doar la nivelul viselor…Pe data de 4 martie a venit la bibliotecă și fratele lor de 6 ani, o mogâldeaţă de om,fascinată de mişcările tastaturii .Nu a durat mult și a sosit și Adrian,aflat pentru prima data în bibliotecă după ani buni. Adrian este în clasa a VIII-a și are 15 ani. Apoi au trecut pragul Centrului de Internet şi unii dintre azilanţii care locuiesc la Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Rădăuţi, din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări din subordinea MAI,oameni pentru care comunicarea cu familiile din ţările îndepărtate este o chestiune vitală. Dacă familia de pe strada Pălărierilor a găsit în Centrul de Internet pentru Public (abia deschis), o poartă spre universul altfel cu greu de pătruns, dacă ,spre exemplu,doamna Lăcrămioara D. s-a îndreptat spre centru tocmai pentru a-și căuta pe Internet un loc de muncă sau dacă azilanții vin să vorbească fără teamă cu rudele - toate acestea sunt dovada că era nevoie ca un spațiu destinat comunicării virtuale să existe. Știu cum arăta viața în bibliotecă înainte de a se deschide Centrul de Internet, știu cum arată acum. Astăzi i-am recomandat unui prieten romanul vieții mele,,,Idiotul’’de Dostoievski și tot astăzi vă spun și vouă ,citându-l pe marele scriitor rus:,,Compasiunea este principala, poate chiar unica lege a existenţei pentru întreaga umanitate.’’ Iată de ce închei scriind:nu poți lucra cu oamenii și pentru oameni fără compasiune.

În România, campania denumită generic Hai pe net! este susţinută de Fundaţia EOS în parteneriat cu Programul Biblionet şi Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, Programul Microsoft Unlimited Potential şi Proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere, iar evenimentul cu acelaşi nume, din data de 4 martie 2010, s-a desfăşurat în peste 100 de comunităţi din 20 de judeţe.

Mă grăbesc spre gara inimilor Domniilor Voastre.Mă aflu într-un tren care mă poartă în urmă cu sute de ani.Aici,la Rădăuţi, cândva , o fată de 16 ani a fost dusă într-o mlaştină din afara oraşului şi asasinată din dragoste.Bătrânii spun că noaptea, pe lună plină, o fată îmbrăcată în alb apare pe străzi, cu părul despletit, ţinînd în mînă medalionul pe care se afla gravat chipul iubitului ucigaş. Când am ajuns pentru întîia oară aici, la Rădăuţi, am vrut să întîrzii până după miezul-nopţii pe străzi pentru a o întîlni, pentru a o întreba dacă dragostea pătimaşă îţi aduce fericirea şi dincolo de moarte. Se spune că fata ţi-ar putea face semn cu mîna şi atunci ai avea şansa de a găsi dragostea mare dar imposibilă...

Despre fericire şi nefericire poţi vorbi cu rădăuţenii doar după ce le-ai câştigat încrederea. Dar orice ai face, nu ai să fii niciodată bucovinean dacă te-ai născut departe de Rădăuţi sau Suceava ori de magnificul Cernăuţi.Sunt deci bucovineancă prin adopţie şi încerc să-mi potrivesc orologiul existenţei cu trecutul şi prezentul aşezării. Ceea ce m-a frapat odinioară la sosire a fost felul fantomatic în care trenul traversează oraş...